De o vreme te recunosc mai greu
mi-au îmbãtrânit simţurile
şi nu peste mult timp nu voi mai şti cine eşti
dar acum cât mai am puţinã vlagã
în picioarele îngheţate
voi veni în casa ta altãdatã plinã de farmec
un castel de cleştar
ridicat pe promontoriul speranţelor omenirii
care încã îl mai aşteaptã pe Moş Crãciun
sã-ţi simt clinchetul glasului
pe timpanul meu zdrenţuit de zgomotul aglomeraţiilor urbane
sã-ţi gust buzele care miros a ninsoare
şi mã lasã orfan în faţa viscolelor tale mãiastre
care-ţi aprind gustul dansurilor
peste creştetul gheţarilor
care mai nou ţi se desprind de sub calcâie
şi pleacã sã moarã mai grãbiţi decât de obicei
fãrã sã le pese de zãpada ta murdarã
în care bãrbatul din faţa mea
îşi aruncã fãrã pic de ruşine cojile portocalei
şi nu-şi mai aduce aminte
de copilul care-şi drãmuieşte bucuria
ca pe feliile aceleiaşi portocale
oropsite în cãuşul cald al palmei
ca într-o colivie strâmtã
şi la sfârşitul bucuriei
în care el logodeşte anotimpurile
fãrã sã le mai întrebe
rãmâi câteva clipe lângã soba încinsã
şi te îmbeţi cu arome interzise
singurãtãţii tale neabãtute
din castelul tãu de cleştar
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
sunt patru anotimpuri,trebuie sa fim flexibili si sa ne adaptam la schimbarile continui ale anotimpurilor dragostei:
primavara, ne indragostim...
vara, apar frustrarile si dezamagirile...
toamna, putem culege roadele...
iarna, este perioada de cicatrizare, ne pregatim sa ne deschidem inimile si sa simtim primavara vietii
