Voi cãlãtori cu mâinile în plicul cu vanilie
şi cu mintea la prãjiturile bunicii
în cinstea prieteniei noastre
voi lua avionul cãtre cel mai apropiat loc comun
deşi astfel nu mã voi putea îndepãrta de mine însumi
ajunge s-o vãd pe Marie Curie nãscutã Sklodowska
pe o reclamã luminoasã
ca sã mi se spunã cã s-a nãscut aici
şi totuşi astãzi nu-i voi putea face o vizitã
voi amâna pentru altãdatã
sã-l salut pe bunul sãu prieten şi soţ
în limba de baştinã a domniei sale
voi privi autobuzele galbene ca speranţa mea
care se plimbã buimace pe lângã aeroport
voi face un inventar al privirilor al zâmbetelor
(care într-adevãr aici par mai autentice)
mã voi preface cã am mai cãlãtorit şi altãdatã la fel
aferat plin de responsabilitãţi de morgã
ca şi cum aş cãlãri cel mai nãrãvaş armãsar
îmbrãcat în cel mai aristocratic costum de vânãtoare
mã voi pierde printre turiştii din Piaţa Mare din Cracovia
voi cãsca gura în Sukiennice
voi face parte din acest decor medieval imens
pânã voi simţi cã nu mã mai gândesc la nimic
şi în loc de gânduri port cu mine
oboseala care-mi inundã neuronii
e ceva aici de care simt cã nu mã pot lipsi
cã trebuie sã facã parte din mine
ceva uşor ca o respiraţie
profund ca o speranţã
ceva proaspãt şi mirosind în acelaşi timp
ca o banchetã de lemn într-un tramvai interbelic
Aş vrea sã-ţi spun toate astea
atunci când te voi vedea
dar mai mult ca sigur cã nu o sã mi le mai aduc aminte
voi fi la fel de crispat ca o bonã
care a dat cu ochii de un strãin
şi nu înţelege nimic din ceea ce se întâmplã
pentru cã nu cunoaşte o iotã englezeşte
voi fi politicos ca o fatã mare
vom discuta puţin lucruri fãrã importanţã
pentru niciunul dintre noi
în loc de whisky îţi voi cere un pahar cu apã
şi puţin vin adus dintr-o cãlãtorie în Italia
iar drept amintire îţi voi cerşi o bucatã de cer
din grãdina japonezã din Wroclaw.
