Stau rezemat de copacul secular din gradina
amintirii
Si lacrimile rupte din ceata imi cad
trasnet pe lastarii visurilor
Pletele ce pe umeri imi cad ude pe roua
diminetii
Ma incalzesc la poarta trecutului si ma ard
in dorul de tine
Inchid ochii si simt cum gem lastarii
iubirii rupti inainte de vreme
Cu buzele uscate de setea asteptarii sorb
seva amara a falsei iluzii
Ma contopesc in ploaie si ma nasc intr-un
chiciure pe strasina vietii
Si ma pierd in trecut nascandu-ma din
nou.Sa o iau de la capat.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Pe textul asta s-ar putea preda atributul genitival (de care eu cred ca faci abuz)Lasa poezia sa respire.
