Ochiul-din-ochiul-lui se trezea-se dezmeticea-vedea... O privea cu foame-înfiorare-iluminare, dar nu o mai regãsea-cunoştea-respira-trãia.
Ochiul-lui-doar-pentru-ea era neputincios-inutil-steril, degeaba se lipea-se prelingea-curgea pe trupul ei acum strãin-absent din simţurile lui de azi â€" prezent în nişte simţuri refulate-reprimate-moarte-îngropate într-un eu nãruit-apus-distrus în mod deliberat-conştient-vehement.
Îi despãrţeau câţiva metri, douã mese de pe terasa aceea şi nişte ore-timpuri-anotimpuri, povestea lor-doar a lor-numai a lor se sfârşise-se sfâşiase-se destrãmase, nu putuserã-nu ştiuserã-nu vruseserã(?) sã o continue-sã o refacã-sã o prefacã. Puseserã punct, Marele Punct, (ce rost ar fi avut sã punã virgulã, punct şi virgulã, semnul mirãrii, semnul întrebãrii?), fusese o despãrţire dulce-amarã, într-o înserare şi un sfârşit de varã, fãrã dorinţe-speranţe-promisiuni de a rãmâne prieteni-amici-complici într-o lume care nu mai era a lor, ci a fiecãruia în parte.
Cãuta-scotocea-scormonea, o cãuta în ea şi în el, pe acea ea-doar ea-numai ea- doar a lui-numai a lui... Nu o gãsea-nu o ghicea-se pierduse-se ucisese undeva la o rãscruce de gânduri-hotãrâri-negãri-întrebãri-mirãri; nu uitase, doar nu vrusese sã creadã cã şi ea, ca şi el, era o schimbare-metamorfozare-devenire... O voia încremenitã-aşteptândã-crispatã-concentratã în acel timp doar al lor-numai al lor, în acea tainã-vrajã-poveste care fusese-trãise-murise.
Se trezeau-reveneau-dansau în jurul lui amintiri chinuite-rãscolite-rãsucite: sentimentele ei coapte, cãmãşile-i de noapte, pline de şoapte, chemãrile-cântãrile-visãrile-aşteptãrile, luminãrile-întunecãrile, neliniştile-plajele-mãrile-întrebãrile, cãderile-ridicãrile-înãlţãrile, puritatea-inocenţa-vina-indiferenţa, plãcerea vinovatã-nevinovatã, exacerbarea-extenuarea, definirea-nedefinirea...
Dar, în mijlocul acestor amintiri, primenind-o-înfãşurând-o-învãluind-o în ele, ea era o alta, o femeie necunoscutã-enigmaticã-ineditã.
Aerul ei buimac-aiurit-mirat-neliniştit era acum diferit de cel cunoscut-iubit-protejat, pentru cã altele erau întrebãrile şi altele erau rãspunsurile într-o relaţie-veste-poveste, pe care o închega-construia-colora, alãturi de un el, de pe scaunul de lângã ea, un el vag cunoscut şi tocmai de aceea neliniştitor-neprimitor-ameninţãtor, pentru cã o privea-descoperea-iubea altfel decât el.
Nu o putea condamna-urî-dispreţui pentru cã se refugia-risipea-cãuta-definea în altceva sau altcineva, doar el stricase magia-povestea-lumea lor, din nerãbdare-nepãsare-capriciu-orgoliu...
Ochiul-din-ochiul-lui îl durea-plângea-sângera-se stingea, ochiul-lui-doar-pentru-ea nu îşi mai justifica-explica existenţa-prezenţa-lumina-culoarea-visarea, pentru cã ea-doar ea-numai a lui-doar a lui mai trãia doar într-o poveste spusã-consumatã-ucisã-uitatã.
