Aud cum ploaia tipa
strivindu-se-n fereastra
Natura urla-afara
strivita de ninsori
Copacii isi inalta coroana catre cer
si nemilosi inteapa
perdeaua plumburie
din care curge viata
si rauri de dureri.
In sentimente gerul
picteaza flori de gheata
si lasa rece glastra
de amintire plina
in care tot amarul
s-a strans ca-ntr-un ciorchine
ce-asteapta ca sa fie
cules de visatori.
