Imi doresc iertare pentru ca visez la minuni
si in acelasi timp stiu ca a visa nu e
condamnabil.
Am convingeri, am raspunsuri
si totusi nu am certitudini.
Sau nu le zaresc da teama ta, lume amara!
Mi-e dor de visuri libere, de suflete
ridicate spre cer, de accept.
Mi-e frica de iluzii, de sperante in van, de
suflet frant.
Dar nu de lacrimi, care ma ajuta sa fac ordine,
sa curat si sa spal in constiinta...
