Autor:	Mihai Condur ( Mihai ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Portret cu aromă veche

Portretul tău abia şoptit, În briza nopţii stă gravat, Pe umedul nisip de valuri netezit. Acolo, visul meu, a naufragiat. Şi tinereţea mea, epavă eşuată, Abandonată amforă-n nisip, Treceai şi tu pe-acolo câteodată, Şi strecurai o şoaptă pe-al meu chip. La ţărm corbia îşi doarme somnul, Precum un cetaceu ucis la mal, Şi-aştept privind ca orizontul, Să mă cuprindă-n flux, şi să tresar. Iar valul ce mă bate-acum în coastă Mi-aduce-aminte că oceanul n-a murit, Pierdută-i veşnic tinereţea noastră, Precum epava ce la ţărmuri a pierit. Dar din adâncuri, scufundatul far Va lumina din nou, abisuri străbătând Voi amintiri... fregate albe, iar Veţi trece lin din aripe bătând.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	tot e ceva si valul care bate-n coasta decat - nimic	Diana Cris
2.	Ceva nou, ceva vechi, 'oceanul' si speranta n-au murit!	anador

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]