Stau şi cetesc cartea unui mare epigon de
mare seamã,
Zilele, anii au trecut cerneala din stiloul
creaţiei cu aramã,
Cufundarea mea în imaginaţia din visul
nopţii cu stele,
De rime cu ritm şi jonglerii de cuvinte
pompoase cu strofele,
Parcã sunt un gras şi nu plin de grasime,
ci de versurile vieţii,
Slãbirea se face prin culturã, prin arta de-
a citi mult cu aspiraţii,
Catalogat un luptãtor al poeziei clasice şi
venerat epigon modern,
Şi trasez linia strofelor cu mare grijã sã
iasã un ritm bun şi etern.
Privesc epigonii ce-au scris în acelaşi
limbã şi termenii sãpaţi adânc,
În literatura veche românã cu înţelepciune
şi litere ale gândirii de prunc,
Cum proverbul ne spune cu mare uşurinşã â€Ţ
Românul s-a nãscut poet â€Ţ
Dupã un vers ori o strofã ne putem da seama
înţelepciunea unui poet,
Mulţi tineri devin poet dupã despãrţirea de
persoana mult prea iubitã ,
Ori probleme din viaţa cotidianã a fiecãrui
amator de poezie cu cãciuliţã,
Prin a te revendica de-a fii mai bun în
arta poeticã este cultura fãrã celulitã
Stare poeticã te face aţi exprima în
versuri şi rimã viaţa fãrã ocolişuri fãrã
bubiţã.
Cãrţi de aur literar, Eminescu, – strofe de
cuib cu înţelepciune literarã,
Fiecare epigin înainte de-a crea o artã
literarã numitã poezie, el se inspirã…
Unde aceea operã sã fie mai originalã de
unde s-a documentat,
Urechile lãrgindu-le cu spor de a auzi
criticile asupra operei segmentat,
Poezia chiar dacã nu are rimã, ea tot intrã
în categoria de poezie, dar cu vers alb,
Învechirea unei poezii o face mai apreciatã
şi mai mult cititã de copii dalb,
Literatura are nevoie de poeti tineri care
sã aibã un viitor în lumea literarã,
Ceea a carţilor de aur din literaturã cu
proprile manunscrise literare colecţionarã.
