cã va veni şi acest moment.
Prea mult alb!
Aceastã zi prea coloratã
se îndrãgostise de mine nebuna,
mai presus de fiinţa ei mã fãcuse sclavã.
Culori deşirate în neştire,
a unui timp încremenit
într-un singur nume drag,
deasupra sfinţilor pictaţi în bisericã.
Ştiu iubite cã tu ai înpins culorile
cât mai aproape.
În ape line devin fade...
Mã lepãd de trup,
de inocenţa absurdã,
numai aşa iubite
pot privi în ochii zeilor...
Şi totuşi
numai un pictor poate reînvia
trupul atârnat de un fir verde nevãzut!
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
multumesc...zic si eu...inca astept...:D
o zi frumoasa!!!
