Autor:	Belean Maria Ileana ( Belean Maria Ileana ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Cea mai frumoasã atingere a darului

a fost, sã descopãr gingãşia privirii albastre, mai presus de fiinţã, devenind sclavã... Nu am nevoie sã gândesc, buzele sunt ecoul spontan al rugii tale... Iarãşi singurã, contemplu muntele sfântului semn, Arunasalla... Încã pãstreazã culoarea purpurie... Acesta este fundalul limpede şi luminos al existenţei sau ne-existenţei, punctul de reper, imposibil sã rezişti farmecului sãu... Orice aş face, oriunde m-aş afla, conturul blând rotunjit al crestei sale, deseneazã cãderea-n gol... Albastru adânc, strãlucitor de stele fãrã numãr, se bolteşte... Licuricii transformã grãdina într-un covor de luminã... O ultimã privire, o figurã subţire şi dragã întrezãritã pentru ultima oarã, la ultima pâlpâire a felinarului... Plouã încet... Mã urc în carul cu boi, şi mã scufund în noaptea înmiresmatã, izgonitã dintr-un mãr!...

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	multumesc Tudor, multumesc Liliana, o zi frumoasa!!!!!	Belean Maria Ileana
2.	Singurã, spontanã, gingaşã, meriţi Carul Mare!	liliana
3.	aproape cã sunt în acel car foarte frumos sensibil şi delicat fermecãtor	cotangenta
4.	multumesc mult, cred ca m-a influentat carul din curte...o seara faina!	Belean Maria Ileana
5.	frumos poem..sfarsitul este foarte reusit:"Mã urc în carul cu boi, şi mã scufund în noaptea înmiresmatã, izgonitã dintr-un mãr"	Angel

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]