Trãim cu frica de sfârşit,
murim cu dorul de-nceput -
o viaţã cât o acoladã
între coastele cãreia
îngeri şi demoni suspinã la fel
pe marginea prãpastiei.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
o viaţã cât o acoladã
în care cuprinzi o mulţime de sentimente
o viaţã cât o clipã
din mulţimea sentimentelor
i-as raspunde mariei aici ca iubirea e in ingerii din poemul tau. mi-au placut foarte mult versurile,simple, la obiect dar in esenta transmit atatea lucruri pentru cine are urechi de auzit si ochi de citit.cu drag.