Prin scorburi de timp
cuibãresc frustrãrile noastre
un univers cât o carte de colorat.
Eu ţi-am colorat asfinţitul
cu spovedania unui fluture de-o zi,
tu mi-ai spus cã totuşi iarba-i verde
chiar dacã daltoniştii o vãd roşie,
cã între noi doar zarea e albastrã
şi cã în sfera asta culorile au fiecare locul lor.
În pieptul nostru o vişinã putredã
danseazã într-un vis de sâmbure
tangouri purpurii de belladonã.
Tu în picioare,
eu în mâini,
pãşim unul pe lângã celãlalt
într-o ancestralã monadã de alb şi negru,
intersectaţi doar de albastrul zãrii.
Suntem visul cel dintâi
şi cel din urmã coşmar
al aceluiaşi zeu pãgân.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Prin scorburi de timp
cuibãresc frustrãrile noastre
un univers cât o carte de colorat.
