îţi scriu dintr-un univers
în care cuvintele se surpã rând pe rând
sub greutatea nonsensului
reflectat in ochii copilului
ce-ntinde mâna la colţul strãzii
pentru un leu (spune el)
leu? de unde leu?
eu vãd doar o cãprioarã
alungatã din pãdurea asta
de-şi zice societate
şi nişte vânãtori miloşi
(totuşi vânãtori)
cu tolbele colcãind de remuşcãri
o sãgeteazã din când în când
cu câteva monede lucitoare â€"
gloanţe oarbe pentru o mântuire şi mai oarbã
curând cãprioara din ochii copilului
va fi înghiţitã de o hienã
ce pãcat! îmi spun
îi întind şi eu un leu
şi-mi continui drumul
...eu şi tolba mea prin pãdurea asta.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
îţi scriu dintr-un univers
în care cuvintele se surpã rând pe rând
sub greutatea nonsensului
reflectat in ochii copilului
