Mi-am lasat capul pe umarul cerului
Si am adormit cu gandul la tine.
Si apoi m-am ascuns in spatele norilor
Ce zburdau strengar printre ruine.
Pe irisul verde se reflecta imaginea ta
Simtindu-ti prezenta sub gene.
Si zambetul tau se scrijelea-n privirea mea.
Sculptata in lacrimi de sanziene.
Buzele mele ti-ar fi sacrificat cuvinte
Daca nu s-ar fi prelins teama de pe ele.
Si m-as fi apropiat de pieptul tau cuminte
Dar de jur-imprejur e numai praf de stele.
Atat de sfios imi pulseaza sangele-n obraji
Tremurand la fiecare-atingere de-a ta.
Ma mangai cu blandete, usor si-apoi tresari
Caci respiratia se joaca in urechea mea.
Dar nu pot trai acest vis la nesfarsit
Ramanand prizoniera intr-o utopie
Cand tu te simti ferice si esti coplesit
De-zambet neintinat de nostalgie.
Trandafirii se destrama sub pasii mei tacuti
Iar amintirea cheama fantasmele iubirii.
Te vad pe tine-in capatul de inceput
Dar eu sunt prinsa in lanturile fericirii.
Sa te mai cant in versuri nu mai pot
Mi-e inima sfarsita de singuratate.
Caci jumatatea mea nu face cat un tot
E trist, dar am nevoie de inc-o jumatate.
Te caut printre ingeri, si-n frumusetele lumesti
Dar niciuna nu-i ca tine, caci numai tu stii sa iubesti.
Vrei un raspuns la iubirea mea?
Nu-ti pot da unul, caci nu sunt intrebarea ta!