Nadajduiesc sa va multumesc fiecaruia
ca existati.
Sa-I multumesc bunului Dumnezeu
ca v-a dat prada deznadejdii mele
precum un colt de paine aruncat cersetorului
(ce diferenta poate fi intre "te rog"
si "te implor"
cand ti-e foame?)
ca voi insiva nu stiti ce vi se intampla,
ca eu sunt nerabdator sa inteleg nestiinta
voastra
ca un har al apropierii sufletelor noastre.
Nadajduiesc sa va sarut ochii
ca priviti.
Nu albastrul cerului e esenta
ci mirarea ca necunoscutul poate fi
albastru,
cutezanta ca Icar naste zborul
cu neputinta mainii mele de ceara
care va pipaie aripile.
Nu priviti incruntati apusul!
Nu priviti peste umar speranta!
Ceara topita se intareste la racoare.
E aceeasi.
Doar,iremediabil,are alta forma.
Eu,remediabil,ma amestec printre voi.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Undeva cindva cineva care gindeste gindurile mele mult mai bine decit mine...prietene bunatatea ta e noblete...sau mult albastru?!...
