Cum as putea face sa castig aceasta lupta
continua cu imaginea ta?
Uneori am visul acesta, ca imi scot ochii
si ii dau unui ului in zbor, pentru a nu te
mai vedea in fiecare lucru pe care-l
intalnesc, pentru a nu-ti mai vedea chipul
mereu…dar apoi visul se opreste brusc, ma
trezesc, deschid ochii iar imaginea ta e
acolo…inca o vad…atat de aproape…atat de
reala…intind mana si…s-a dus…
Uneori ma urasc pt ca-ti simt parfumul in
fiecare aroma, dar ma imbat apoi pe loc si
te simt mai aproape…iar cand clipa dispare o
astept cu nerabdare pe urmatoarea…pentru ca
stiu ca nu va trece mult si ma voi bucura
din nou si din nou de aceasta clipa…privesc
cerul pentru a-mi crea impresia ca ma uit in
ochii tai si-ti vad sufletul…cerul acesta
senin se aseamana izbitor cu sufletul tau…
Ador cerul…
Inima mea a devenit atat de grea incat
doare…e incarcata cu atata iubire si atata
amaraciune…
Nu vreau sa dau timpul inapoi, nu vreau sa
pot intoarce totul si sa te evit, sa nu-ti
adresez acele inocente prime cuvinte…Nu…
Te simt chiar si acum…privesc in jur
si….imaginea ta e pretutindeni…Aud acorduri
care imi amintesc de tine, de ca si cum nu
ar fi deajuns ca ma lupt deja cu imaginea ta…
Te simt chiar si acum…si stiu ca la fel ca
ieri, ca in fiecare noapte si zi tot aici
vei fi…vorbesc cu tine, ma imbat cu aroma
ta, deci existi…
Nu stiu insa de ce ma doare fiecare parte a
corpului, fiecare parte ce a cunoscut
vibratia atingerii tale…Nu stiu de ce simt
ca as vrea sa imi infig mana in piept si sa
te scot de acolo pentru a putea sa ma bucur
de imbratisarile tale, de zambetul jucaus,
de placeri carnale…de ACEA privire…de ACEL
sarut…De ce nu ma multumesc oare cu tine asa
cum te am acum? Pentru ca existi…esti si
acum aici…
Privesc in gol, refuz sa-mi formez alte
amintiri, refuz sa vad realul din jurul meu
si fiecare obiect ce ma inconjoara, stiu ca
atunci voi realiza contrariul a ceea ce stiu
ca exista acum, aici…Privesc fara clipire
dansul amintirilor cu tine, privesc
neincetat si prefer sa raman hipnotizata. Nu
vad si nu aud nimic in jur decat glasul tau,
imaginea ta…atingerea ta…parfumul tau…Iti
simt mana pe obrazul meu, inchid ochii si ii
simt caldura…e liniste…totul dispare in
jur…ma privesti…te privesc…simt atingerea
tot mai racoroasa…si dispari in neant…tot ce
pot face e sa raman incremenita, sa te caut
cu privirea… insa… stiu ca nu mai esti
pentru ca…nu te mai gandesti la mine…apoi ma
mint, ca pana acum, ca te vei gandi din nou
si peste putin te voi simti iarasi aici…
Da…asa ma mint…imi spun ca imaginea ta apare
si dispare ori de cate ori tu te gandesti la
mine, iar cand gandul tau fuge, iei cu tine
si imaginea ta si o duci departe…
Privesc in pieptul meu, cu ochii mintii…si
te gasesc acolo, pana cand te vei gandi din
nou la mine…
Daca acum ce simt inseamna "a iubi"…nu imi
ramane decat sa iti multumesc…Acum stiu ca
exista pentru ca traieste in mine…
Chiar de-atat mi-a fost dat sa gust…chiar
daca stiu ca aceasta viata va trebui fara de
tine sa o traiesc…te voi pastra in suflet si
ma multumesc cu atat, caci…nu pot renunta la
tine…nu pot renunta a te iubi…
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Hipnotizata de zburator,lovita de dor...intrebari fara raspuns,zbatere de aripi...iubesti dureros dar scri frumos!
