Atatea frunze ne cad zi de zi
Inaintea pasilor prea grabiti
Cu vrerea clipelor ce vor a iubi
Nu mai e vreme,cad sateliti!
Periculoase manevre ne vor,
Peste un dig ridicat de ieri
Peste un maine prea saritor,
De azi respiram, mangaieri...
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
a ritmului, plus cã nu cred cã ai gândit la un mal, malurile nu sunt ridicate (cele adevãrate) malurile apar pentru cã apa, curgerea, trecerea timpului sapã în nemişcarea pãmântului, în inerţia sufletului, ştiu cã te-ai gândit la un dig, un baraj. De aceea ar fi de preferat o formulare de genul: "peste un dig ce se naşte de ieri", asta pentru cã "se naşte" sugereazã faptul neîncheiat, deci tensiunea rãmâne.
Posibilitãţi, variante existã nesfârşit, slavã slovei, este alegerea ta.
Se simte fluxul poetic, rectiliniu, vizionar, dorinţa de a-l transcede în structura versului clasic aratã cã nu te temi de provocãri sau de povara poeziei adevãrate. Douã observaţii am, 1. la "clipelor ce vor-a iubi", cratima e în plus. 2. Vrei sã sugerezi teama nedefinitã, pericolul permanent care justificã angoasa, combinat cu spaima cã timpul se pierde, de aceea versul "peste un mal ridicat de ieri" are douã carenţe: datoritã metricii folosite taie brusc ascendenţa semiamfibrahicã a rit
"Atatea frunze ne cad zi de zi
Inaintea pasilor prea grabiti"...
...si nici macar nu mai avem timp sa le observam, sa ne inspire atunci cand "pictam" un tablou de cuvinte eventual.
