In lumea asta mare si nebuna
Traind asa cu soarta-n mana,
Ne adaptam la ignorante
Si-nnodam in gand sperante.
Cand nodul din stomac e piatra
Si lacrima-ti-amara,acra
Ti se prelinge peste obraz
Ti-e sarbatoarea in necaz;
Ca patimile-s multe-n lume
Si vin asa purtand un nume
Ca-i un canon sau poate-o cruce
Nu-ti dee nimeni cat poti duce...
Ce cauti tu in lumea asta
Sarmane,om neinteles?
Tragandu-ti jugul si napasta
Nu-ti dee neputinta ghes...
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Suferinta...vad in poezia ta si doar uneori speranta,iubire si bucurie...sa fie doar pretext de fericire!
Dupa vreme rea si un pic de soare poate fi vreme buna!