"Suntem cu totii ,ape vii dar din pacate,unora le infloresc pe limpezimea apei nuferi iar celorlalti le canta broaste-n stufaris."
La umbra amintirilor ganduri rebele se caznesc sa nu doara iar noi ne straduim sa punem podoabe sufletului cu merindele trecutelor drumuri,cu roadele tineretii salbatice si poate si afectiuni impaciuitoare pentru timpul trecut.
Tendintele afective ale eu-lui nostru se ascund in tainitele sufletului cu urme trufase de tinerete lasand loc amurgului rosiatic.
Apoi masura ratiunii isi pune pecetea jovial lasand sloboda calea devizei"totusi".
Nisip marunt de ganduri sfaramate se scurge naputincios in clepsidra vietii iar clipele cenusii incoltesc nestingherite in colturile intunecoaselor uitari.
Dumnezeu a trecut prin viata mea daruindu-mi clipe ceresti si daruri pamantene lasandu-ma sa ma infrupt de dulcele trai de toate zilele...
Am ajuns insa dezamagita la smaltul tacerilor descoperind vasul de aripile zorilor ce stau a se risipi in zarea larga.
Incaruntirea sufletului ma aduna-n amintiri prafuite pe care doar intelepciunea mi le mai incalzeste la focul ei mocnit.
Ce repede au trecut vremurile cand primeam cu bucurie ca un bacsis orice rasarit de luna si invatam sa-mi deschid ferestrele sufletului...
Sufletul meu ingandurat ca o salcie ninsa ma destrama in vorbe suspinate si ma adaposteste la gandul sperantei!
Pasim fara taine prin involburata apa a vietii gasind puteri temeinice de a nu dezerta,de a nu ne fi teama.
Dar vine vremea aceea de chihlimbar ce aduce senzatia de larga binecuvantare pentru ceea ce suntem,ce avem,ce traim...
