Doamne cata risipa in sufletele noastre!Frig,noapte,inghet,zornait furibund de monezi burdusite-n firi omenesti de-a valma cu suflet,cu dor,cu sperante...
Cand esti suparat parca o piatra iti sta pe suflet,pe inima,dar cand piatra asta e un morman odios de griji materiale?
E atat de adevarat ca banul e un rau necesar fara de care nu ne-am putea duce la bun sfarsit menirea de a fi om intr-o societate robotizata si clonata dupa codul unic si ireversibil al acestui instrument.
Si totusi cata frumusete am fi capabili sa vedem,sa simtim,sa traim daca acest flagel nu ne-ar fi monopolizat sufletele in asa masura?
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Eu zic ''nu'', sã nu ne supunem banului, dar sã-l avem asudând.
