degeaba imi impletesc parul in doua codite
nu mai sunt copil nu lacrimi virgine imi
curg pe obraz
port negru pe fiecare frunza ce imi acopera
trupul
si un numar par de flori imi sunt insirate
in par
petalele lor se ofilesc pe sani-mi ce-au
fost fecioralnici
si zambetul mi-e preschimbat in grimasa
nici nu rad nu mai stiu am uitat
merg aplecata de spate imi sunt prinse poveri
vai mie vai Doamne de ce ai pus grele cruci
in bratele unui copil