Te zaresc acolo,prietene,ostatic
Intre dezlantuitul huiet al lumii si dorul
singuratatii...
Te vad si te aud povestind altor prieteni
necunoscuti
Despre tainele profetiei,
despre mistica dragostei,
despre cat de impetuos pot sa creasca
ramurile copacilor,
despre cafeneaua aceea cu peretii argintii,
despre iubirea care s-a tandarit din chiar
pricina transparentei din suflet,
despre facerile de bine ale tovarasiei din
suflet.
Te aud,vorbindu-le celor cu plete varuite de
vreme
Despre truda pe care plansetul pruncilor
ti-o rascoleste in suflet,
despre linia scrijelita in nestatornicia
nisipului,inchipuind
Inorogul
