Aflandu-ma din nou in abisul singuratatii
am vrut sa maschez rutina adresandu-mi o
intrebare:"Ce e iubirea?".Complicat,nu?
Marii filosofi,desi au incercat sa
defineasca notiunea nu au reusit,insa eu as
spune ca e scuza perfecta pentru toate
greselile si actiunile necugetate pe care
le intreprindem.Iubirea-"sentimentul nobil"
ar trebui sa incurajeze actele de
bunatate,intelegerea,generozitatea,nu
gandurile bolnave si raul.Folosim acest
cuvant pentru a ne justifica faptele,insa
termenul indicat e "egoism".
De multe ori ne lasam prada
impulsurilor si comitem infinite
stupiditati:totul in
numele "iubirii",desigur!Poti spune ca
iubesti cu adevarat atunci cand vezi chipul
persoanei dragi pretutindeni,cand simti cum
fluturasii iti strabat tot corpul ,cand
razi sau plangi prosteste.A trai,practic
asta inseamna:a iubi cu pasiune, cu
zbucium.Unii,pentru a-si simplifica
existenta ignora complet acest sentiment.De
ce?Poate ca nu reusesc inca sa sa
constientizeze faptul ca sunt oameni
inzestrati cu ratiune,vointa si sentiment!
Le este mult mai comod sa ocoleasca
persoanele capabile de a oferi iubire si sa-
si doreasca sa dispara.Zadarnica incercare!
Magia si vraja tin de basm si oricat ar
incerca sa fuga nevazuti nu vor reusi!
Voi,muritori lipsiti de
sentimente,inca nu ati aflat cat de
minunata poate fi iubirea atunci cand stii
cum sa o daruiesti si sa o primesti!Acum
evitati o intalnire cu persoanele care va
iubesc insa mai tarziu veti cersi iubire,si
nu veti primi!Nimeni nu este obligat sa
iubeasca gratuit si sa ofere ajutor
dezinteresat unor persoane goale in
interior!
