Privesc pe fereastra soarele care
straluceste puternic pe cer si imi amintesc
ultimii ani petrecuti in aceasta
inchisoare, pentru ca aceasta locuinta a
devenit o celula pentru mine.
Sa fiu casatorita cu un barbat vicios
care nu ma respecta si nu imi ofera
statutul pe care mi-l doresc – de femeie
indepedenta – e groaznic!
La inceput totul a fost perfect: eram
fericiti, el facea tot posibilul sa fie pe
placul meu iar eu… eu eram plina de visuri,
de sperante. Credeam ca viata mea se va
schimba in bine, ca avand iubirea lui ,
aveam totul… Dar nu a fost asa, zilele
treceau iar el devenea tot mai plictisit de
mine, de el,de viata in doi … Doream sa il
schimb insa nu obtineam decat dezamagirea,
insultele si umilirea. Imi spunea ca nu am
dreptul de a incerca sa schimb ceva iar eu
ma intrebam ce s-a intamplat cu acel barbat
minunat pe care l-am cunoscut eu, ce l-a
schimbat atat de mult , insa nu am primit
nici in ziua de azi raspunsul.
Pentru mine libertatea nu mai exista, sa
ies cu prietenele in oras, la cumparaturi
sau la petreceri nu se discuta. Singurul
rol pe care l-am primit este cel de femeie
de serviciu:spal,calc,gatesc si nimic mai
mult!
Ce s-a intamplat cu libertatea mea? Unde
sunt zilele fericite in care ieseam in parc
pentru a fotografia copacii, plantele sau
in care mergeam la mare? Din toate astea nu
a mai ramas nimic. Desi acum sunt o
prizoniera, gandurile mele nu pot fi
retinute de nimeni si nicaieri. Libertatea
e cel mai de pret bun pe care il poate
detine o persoana si daca ne este furata
inseamna ca nu mai avem suflet!
Pentru mine ideea de libertate inseamna
fericire, dezlantuire. Sa fiu libera in
adevaratul sens al cuvantului e cea mai
mare dorinta pe care o pot avea in aceste
clipe! Vreau sa imi recapat libertatea de
odinioara, sa fiu stapana pe propiile
decizii si fapte!
