1.Cu miscari usoare, c-un chip asa domol...
Pentru al meu Mircea, in
sat ma cobor...
Barba nu-i zaresc, nici
ochii albastrui
Eu pe Mircea-l caut, el
niciunde nu-i.
2.Preot in odajdii, taranci
in opinci
Eu de Mircea-ntreb, el nu e
aici.
Plecat ii, intors va fi...
Tu, al meu Mircea, dar cand
ai sa mai vii ?
3.Obrazu-mi sters d-atatea
lacrimi
Si inima-mi suferinda intr-
atatea zeci de patimi...
Fruntea incarcata de al tau
mereu gand...
Tu, Mircea, cand ai sa mai
vii tu, cand ?!
4.Glasul meu se sparge intr-
o vale mare...
Intr-un tipat crunt, intr-o
disperare...
Inima-mi tresare de foc si
nebunie
Ca de tine, Mircea, nimeni
nu mai stie...
5.Doar a ta muma, cuprinsa-
n nebunie...
Sta-ntr-un colt saraca,
asteapta ca sa vie...
Ziua luminoasa, zi cu-a ta
venire
Ca de tine, Mircea, nimeni
nu mai stie...
6.Plecatu-mi chipul catre a
ta muma
Bratul il intind, vreau ca
acea cununa,
De durere si de foc, s-
azvarle-n veci necazul
Intru care el trist ne-a
fost scris destinul si macazul.
7.Si n-am sa pot uita nici
acea privire
Privirea mamei tale,
cuprinsa-n nebunie...
Si nici acei ochi, ochi
precum ai tai...
" Eu cand vreodata-n viata,
eu cand oi mai trai ? "
8.Nu plange mama draga,
Caci el are sa vie
La tine sa-l conduca inima
sa oarba
De iubire, de dor si de
speranta; intotdeauna-i fie.
9.Nu plange fiica mea,
Tu lacrima nu-ti varsa,
Pastreaza-ti tu iubirea,
vesnic tot asa
Caci el are sa vie, si-
atunci ne-om bucura.
10.Si uite, fata draga, din
muntii cei inalti si din zarea-i mare....
Cu chip c-al tau domol, s-o
cobori si el candva la vale...
Din aste vai are sa vie,
El, al nostru Mircea, pe
chip cu bucurie.
11.Si uite-ti ochii tineri,
ai lacrimi vesnic lorzi,
Cu inima cat pumnul, tu
fata sa te rogi
Ca el ca sa mai vie, o data
sa-l mai vad
Din suflet sa-mi dispara
acestu-mi negru nod !
12.Si uite-ti ochii tineri,
ce varsa lacrimi - sange
Roaga-te ca dupa Mircea,
inima nu-ti plange
Ca el ca sa mai vie, o data
sa-l mai vezi
Din suflet tu iubirea,
nicicand sa nu ti-o pierzi !
13.Nu plange draga mama,
Caci stiu, are sa vie
Intaia aia ziua,
Cand aici, cu noi, el are
sa fie.
14.Si chipul plecatu-mi
iara catre a ta muma...
Ca-n sufletele noastre,
durerea imens rasuna...
Se scalda neincetat o
dragoste nebuna...
Se zbate-ncet si usor, a
noastra vie mereu speranta.
15.Speranta c-ai sa vii,
aici, tu langa noi...
Speranta c-om trai, in
veci, noi amandoi.
Speranta ca razboiu-ntreg,
ca el, s-o incheia...
Iara tu, Mircea, c-aici,
iarasi vei sta.
16.Peste-ntregi hotare, tu
oi fi strabatand...
Atatea rauri, atatia munti,
victoria invocand
Cu gand c-ai sa te-ntorci
acasa,
Cu gand c-ai sa ma faci a
ta mireasa.
17.Si-ntreg razboiul, tu
poate l-oi fi infrant...
Printre atatea vai, printre
atatea zari, vesnic tu cantand...
Iubirea ta de mama,
De mine si de tara.
18.Cu miscari de gheata, cu
chipul impietrit...
Din ast' sat, in sus, ma
urc usor si neferit
Barba nu ti-am zarit, nici
ochii albastrui
Pe Mircea l-am cautat, el
niciunde nu-i.
19.Preot in odajdii,
taranci in opinci
Toti mi-au zis de Mircea ca
el nu-i aici.
Plecat ii, intors va fi ?
Tu, al meu Mircea, oare ai
sa mai vii ?
20.Glasul meu s-asterne
peste-ntreaga vale...
Intr-un tipat mare, urlat
cu disperare...
Inima-mi ea moare, invie si
iar moare...
Inecata toata intr-o
asteptare.
21.Si gandul ma strapunge,
acest teribil gand...
Ca tu, Mircea, n-ai sa mai
vii nicicand...
Astept pe pajistea-
nflorita, pe pajisti albe toate
Ca din vaile astea, el
chipul sa-si arate.
22.Si-astept asa o vreme si
noaptea se aduna...
Intr-un negru abis, intr-o
neagra furtuna...
Iar eu astept asa, cu inima
cat pumnul, in frunte cu un gand...
Tu, Mircea, cand ai sa mai
vii tu, cand ?!
|
