Autor:	Eugen Lovin ( mensana ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Teluric bo

Pe-o mãrgea de ape albastre Într-un vârtej de molecule Sub un noratic smoc de astre Creare-a fost a vieţii bule Prin rãscoliri zvâcninde milenare A apãrut apoi dintr-un teluric bob O unicã fiinţã-n care Sãlãşluia al întunericului rob Cu pumnul minţii el stãpân se cere Peste materia ce l-a creat Nesocotind cã este cu cãdere Umil sa fie-n gânduri şi în fapt Un mãcelar al celorlalte fiinţe Parşiv în gându-i de domesticire Prin al sãu ciob zdelit de conştiinţe Lumina milei stã în amorţire Cuceritor prin foc şi decãdere Natura-n limitã-l îndurã Dar parazitul parcã-i cere Cu propria-i pierire-nvãţãturã

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Rob al intunericului e cel ce se inchina la candela in plina zi. Si Diogene umbla cu faclia aprinsa cautand un OM. Dar asta era retorica, nu ritual!	Mark

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]