Din gânduri nascocite de visele prezente
Se aţâţã focul lumii în valul de furtuni,
Pãtrunde-n mine spaţiul cu marginile absente
Sã asiste la procesul profeţilor nebuni.
Şuvoaiele de magmã cu flacara infamã
Ascund pe dupa umeri turme încremenite,
Pãscând în univers fantasta panoramã
Sãlaş de îngeri sacru în turlele boltite.
Se varsã sânge-n foc şi focu-n catedralã
În urma lui rãmâne o jalnicã epavã,
O ceartã între târfe pe teme de moralã
Se terminã-n genunchi cu rugãciuni de slavã.
Luminile-n fasciculi ades se-nbrãţişeazã
Uitându-şi policandrul din care au provenit,
Profeţii mei nebuni în sfadã îşi serbeazã
Profana lor credinţã în taina unui mit.
