Am încercat
să pătrund în interiorul meu
trecând pragul,
prin uşa sufletului
ca să-mi aşez
tainele, trăirile, faptele…,
ca într-o bibliotecă
pe rafturi adevarate.
Apoi să ies pe uşa gândului
mulţumit.
Să intru
de fiecare dată
normal,
să retrăiesc totul
fără deşarte căutări.
Şi n-am reuşit.
M-am aşezat în braţele tale
rugându-te să intri
tu domniţă,
poate realizezi,
să mă întorci
şi să mă scoţi
din lăuntrul meu
satisfacut,
defininitiv
iubindu-te.