Pe strada fără nume, fără număr
Ieșit-au casele bătrâne la plimbare
Când vara veștedă îmi plânge pe un umăr
Și toamna fragedă se-alintă-n soare.
Cad frunzele din iedera bătrână
Ce-mbrățișează strâns pereții cu patină
Și-și amintesc că-n urmă cu o săptămână
Se răsfățau la soare-n baia de lumină.
Cățelul gri stă cu urechile ciulite
Pe scara unei case-un pic mai tinerele
Privind cam trist la frunzele ce cad lovite
De-un vânt cam rece și de picături cam grele.
Pe strada fără număr, fără nume
Ieșit-au casele bătrâne la plimbare
Când vara veștedă a plecat în lume
Lăsându-mă cu toamna de răcoare
