Nu vorbi!
iti cunosc glasul
dupa culoarea ochilor
si dupa timbrul mersului
de-a lungul trotoarului
pavat cu inimi
xxx
acum,din aburi,
precum o fantasma
se ridica,ingereste,
o plasmuire de mina
Este superba poezia asta dar mi-ar placea si mai mult, daca dupa ce vorbesti despre tot la prezent sa schimbi finalul in, stiu ce canta, sau ceva asemantor, ma bruscheaza sa vorbesti la trecut dupa ce restul e prezent. Nu te superi?
