cum sã mai scriu de toamnã
când nu mai am cuvinte de scos
din jobenul inimii
deşi
poate
doar cred
cã am visat cã visez
cum pe o frunzã coaptã
îmi stã scris poemul ãsta
şi de aceea tot rãsfoiesc
pãdurile
livezile
parcurile
şi îmi tot îngrop paşii zvelţi
cu care zburam alãturi de tine
în lunã
în stele
sau pur şi simplu
prin noi
