cât încã mã mai pot gãsi
în drumul spre întuneric şi neant
cu inima ca o piticã albã
care încã mai poate arde ceva iubire
fãrã mari explozii
mocnit chiar
precum o baladã rock
între douã trupuri îndrãgostite
dã-mi doamne inima de pe urmã
ca pe o înţelegere blajinã a lumii
sau doar ca pe o risipire interioarã
dintr-o existenţã veşnic viitoare