mie îmi place sã folosesc toatã cleveteala lumii
de la bing bang pânã la te iubesc iubire
ca mai apoi prin fiecare vocalã
sã mã adresez absolutului
ca şi când stelele ar privi spre mine
printr-un hublou de sticlã afumatã
deşi iubesc sã înspumez cuvintele
apoi sã le dichisesc cu dragoste
ca pe nişte fluturi jucãuşi
dintr-un curcubeu într-altul
prefer sã reduc tãcerea la tãcere
prin axiome crude
de care sã leg nemãrginirea
ca pe un bidiviu nãrãvaş
deşi pot reduce viaţa
la ceva stupid şi aproape inutil
din doar douã cuvinte
prefer sã tac
apoi sã mor
fãrã sã stric poezia
cu un adevãr
