Calotescu Tudor-Gheorghe
( cotangenta ) - [ DIVERSE ]
Titlu:
Sfatul bãtrânilor şi dreptul la revoltã!
Primul, din pãcate, şi-a pierdut valabilitatea în faţa politicienilor plini de sine. Cine naiba sã mai culce urechea la sfatul înţelepţilor?!... Nimic din bunul simţ al mãsurii nu-şi mai gãseşte loc în pleiada de aleşi aduşi în parlament (l-am scris special cu p mic). Parlamentul care ar trebui sã ţinã acest loc de sfat al înţelepţilor moştenit cumva din moşi strãmoşi cam de fiecare naţie. Mai ales de cãtre cele care au şi divinitãţile aşezate, într-un anume fel, pe aceleaşi principii. Nu numai ale consultãrilor dar şi al lobbyului şi al intrigilor. Din pãcate, nu reuşim sã aducem în sfatul ţãrii valorile care sã conteze, care sã reuşeascã sã coaguleze în jurul lor ceva bun. Ori unde nu avem conştiinţa valorilor, ori unde ne limitãm sã acceptãm fatidic cã nu le avem.
Mã întreb deseori de ce ne mai complacem în a defila cu steagul democraţie în faţã când este din ce în ce mai clar cã nu ştim decât sã aşteptãm apariţia vreunui tãtuc acolo care sã ne spunã ce dracu sã mai facem.
Poate cã va suna aiurea dar eu unul nu cred cã majoritãţile electorale conteazã. De fapt, singurul drept de veto al majoritãţii este revolta. Chiar aşa se şi voteazã din când în când, odatã la patru sau cinci ani. Apoi, dupã câteva clipe de derutã, cei care ştiu sã mânuiascã cel mai bine ghilotina puterii, fãrã a o atinge în mod direct niciodatã, vor reveni la butoane. Indiferent cât de adâncã va fi revolta. Ba, parcã sã fie dezamãgirea cât mai mare, cu atât mai lipsitã de efect. În rest, toate celãlalte aşa zise drepturi sunt doar o mare de alte obligaţii.
