sã tacã sã nu se mai repete
dar cu cât îi astup strigãtul
parcã cu atât mai tare rãsunã ecoul
prin fiecare perete alb
prin fiecare tavan aurit
şi prin toate ferestrele zãbrelite
câteodatã atât de lugrubu
de parcã aş fi zidit un monstru
şi uite aşa din cel mai frumos vis
m-am trezit într-un coşmar