aşa cum o ştiu între douã potopuri şi o apocalipsã
veşnic gata de renaştere
de la primul cuvânt pânã la ultimul gând
geneze peste geneze peste geneze
fiecare în parte cu o anume pretenţie de adevãr
zidiri întortocheate cu temelia în aceiaşi ţãrânã
de fiecare datã cu iubiri sacrificate
cu un singur obiectiv subiectiv
un fel de a înãlţa vârfuri cu speranţa de mai aproape
...............................................
rãstãlmãcesc sferele şi vopsesc în roşu orizontul
apoi rãstignit de atâta iubire
privesc nemãrginirea dintr-un lan de in
cu lacrimi de copil bosumflat primesc sãrutul iertãrii
toate acestea dupã ce particip cu inima deschisã
la un colocviu cu un cer plin de licurici nedemonstraţi
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Superbe versuri,ti-am mai zis Tudor,mi-e asa bine ca te gasesc mereu aici
