cum cactuşii supuşi înfloririi inventeazã primãvara
pentru fluturi imenşi cât muzeul antipa
între douã pleoape amorţite de vise
parcã niciodatã terminate
un fel de avortoni monstruoşi numai buni de pus în formol
dovezi peste vreme cã existã inefabil
precum îndrãznesc câteodatã sã presez sentimente
pe o filã de carte
..........................
nu mã cãuta prea departe
nici eu nu mã gãsesc întotdeauna
strig în mine cu disperarea înecatului
cuvinte ecou îmi rãspund enervate
din visul meu prin visul tãu
prin fiecare nouã viaţã
prin fiecare dulce moarte
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
am complicat titlul pentru cã aşa se întâmplã şi cu viaţa
cititorii nu sunt umili niciodatã
fãrã enoriaşi nu existã bisericã
fãrã pãcãtoşi nu existã niciun dumnezeu
cine sã-i rãstigneascã?
mulţumesc pt opinia ta
o sã ţin cont de ea
PROMIT!
te rog sa nu te superi dar vreau sa imi spun parerea mea de cititoare,si spun ca este doar parerea mea personala ,cel mai greu intr-o poezie este sa redai simplitatea,tu ai complicat un pic titlul ,asa mi se pare,versul :avortoni mostruosi buni de pus in formol nu te caracterizeaza ,arunca toata poezia la pamant,dauneaza esteticii poeziei care este o superba convulsie a sufletului tau,tu faci cum vrei e opera ta ,cu respect, a ta umila cititoare