sã fiu îngãduitor cu lumea
când am inima plinã
şi sufletul înfiorat
de atingerea florii de tei
e mai greu cu mine
nu-mi iert nicio clipã
din fericirea pe care o datorez
fiecãrui rãsãrit
fiecãrui apus
fiecãrei respiraţii
nu-mi iert nicio clipã
din vieţile de care nu-mi aduc aminte
nici de iubirile ratate
nici de rãzvrãtirile toate
cum mi-aş putea ierta nemurirea
decât prin moartea aceasta
e mai uşor sã accept trupul
când te iubesc
orice durere pare un zâmbet
fiecare clipã fãrã tine
o imensitate
doamne ce îngãduitor sunt
când fluturii necheazã
prin sufletul meu înflorit
cand ai inima plina cu flori de tei, cu siguranta doctorul de fluturi reuseste sa-i faca sa "" necheaze prin sufletul tau înflorit""...ma bucur sa vad asta si frumos poem felicitari Tudor