mai bine nenãscut
e ca şi cum aş cere fluturilor
sã-mi demonstreze zborul
când încã trãiesc viaţa de omidã
nu aş vrea sã mã crezi
mi-ar fi deajuns o lacrimã
sã-ţi povestesc oceanul
niciodatã îndeajuns deşertul
sã mãsor timpul
dintre douã iubiri
o inimã sã-ţi batã în palmã
cum un pãstrãv pe masa bucãtarului
înainte de a deveni fripturã
ar fi deajuns sã mã crezi
sau niciun soare
în nicio o zi
nu poate descânta
întunericul?
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
sau! mi-a placut versul tau, te-am regasit in el, ma bucur ca te pot citi cand vreau, cum vreau, cat vreau.multumesc!
Dureros poemul Tudore, uneori asa avem impresia ca doar ne prefacem ca traim si ca "niciun soare
în nicio o zi
nu poate descânta
întunericul?" insa nu vedem soarele de nouri caci el este tot acolo pentru noi :)