Calotescu Tudor-Gheorghe
( cotangenta ) - [ DIVERSE ]
Titlu:
Iubirea este tot ce am moştenit de la creator
Ceea ce o sã încerc sã scriu acum nu aş vrea sã dezamãgeascã pe nimeni cum nu aş vrea nici sã iluzioneze pe cineva. E bine sã ai un crez, e bine sã ai o speranţã şi bineînţeles o ocupaţie care sã-ţi asigure o anumitã stare de libertate şi bunãstare. Religia are un scop benefic în societatea umanã indiferent cum este numitã divinitatea, indiferent cum reuşeşte sã-şi impunã mesajul, aproape indiferent cum reuşeşte sã adune prozeliţi. Dacã privim în ansamblu vom vedea cã scrierile sfinte au un numitor comun la fel cum însãşi rasa umanã are; se pleacã de la o filosofie a creaţiei, se urmãresc principalele teme de cãutare şi se acoperã cu o anumitã iluzie a iluminãrii. Nu cautã sã dezlege misterul şi nici nu-şi propun sã ofere soluţii universale întrebãrilor existenţiale. Nu vindecã cãutarea ci doar o condamnã. Nu încearcã sã ne lumineze ci dimpotrivã. De aşa zisele scripturi se folosesc ca sã poatã asupri şi ţine sub frâu conştiinţa individualã. Emanã un set de valori care sunt baza unei societãţi supuse ( e adevãrat cã era poate unica soluţie împotriva anarhiei) şi recunosc ineficenţa societãţii de a-şi primi mântuitorii. Constat cu fiecare zi care trece peste trupul meu ineficenţa bisericii în a desãvârşi iubirea care este, dupã opinia mea, singura manifestare divinã pe care creatorul a reuşit sã ne-o transmitã. Ştiu cã dacã mâine Dumnezeu ar reveni pe pãmânt va fi iarãşi ucis spre a nu încurca planurile celor ce se folosesc de El spre a trãi bine. Oamenii sunt aşa uşor de manipulat încât o nouã religie ar prinde în câţiva ani ţinând cont de puterea vectorilor de a aduce informaţia pe planetã. Oare aşteptãm un mesia?!
Cine se va mai sacrifica pentru izbãvirea noastrã?
Cine ar mai fi dispus sã se sacrifice pentru încã o mie de ani de pãcat?
Ştiu cã am primit o educaţie în spiritul materialismului dialectic şi cã mie îmi este greu sã primesc dogma fãrã a mã întreba şi de aceea judecãţile mele sunt extrem de subiective şi chiar blasfemiatoare dar asta nu mã împiedicã sã vãd cum biserica îl vinde pe Isus în fiecare zi şi tot pentru patruzeci de arginţi.
Trãiesc printre oameni şi ştiu cã existã ceva care este mult peste înţelegerea mea şi pe care îl simt la nivelul inimii prin iubire şi înţelegere. Sper cã nu am dezamãgit pe nimeni spunând din inimã pãrerea mea despre fenomenul acesta pe care îl numim credinţã.
Eu ştiu un singur lucru şi de aceea nu mã voi opri sã o spun atât timp cât inima mea va îndrãzni sã mai batã. Eu ştiu cã Dumnezeu existã şi cã fiecare în parte suntem parte a acestui întreg. Singurul sentiment ce ne aduce aproape de conştiinţa Lui este iubirea.
Dacã vã iubiţi unul pe celãlalt veţi ajunge mai uşor la divin.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
As putea sa discut ore in sir despre ce spui tu aici..Subiectul -credinta , religie etc- pare foarte controversat ca intreg, insa este de o simplitate vadita atunci cand este despletit in intrebari simple cu raspunsuri DEJA stiute.
Daca imi permiti, am sa te citez intr-unul din viitoarele mele eseuri..
inca o data ma conving ca nimic nu e intamplator, chiar ma gandeam sa scriu despre cum vad eu credinta... nu stiu daca o sa scriu, insa tot "acasa" ne vom intoarce, sau ne vom dori asta. cu drag.
