încerc sã dau viaţã lumii mele
în modul meu haotic şi primar
amestec lumina cu întunericul
mãsor timpul în cuvinte
fac duminicã din fiecare zi
o repet ca pe o rugãciune
de teamã sã nu-mi uit credinţa
pãstrez echidistanţa
poate de aceea lumea mea e rotundã
atât de rotundã încât mã doare
fiecare razã
fiecare punct de pe circumferinţã
toate atingerile
toate neatingerile
fiecare secantã
tot ce pot cuprinde
de necuprins ce sã mai zic
acaparez haos
sunt aşa nesãtul încât devin sferã
iar raza mea de cunoaştere
îmi mãreşte infinit necunoscutul
sunt flãmând de cãutare
caut dimensiunea
din care m-aş putea cuprinde
în aşa fel încât
sã mã înţeleg
mãcar o viaţã
