de iarnã indecisã
prin pãdurea din inima mea
cãpriori fantastici
se adapã cu muguri
de zi
de noapte
de viaţã
prima lor înflorire
mi-o dãruiesc prin priviri
sãlbaticã împotrivire
unei mângâieri târzii
precum o închisoare
haita de lupi flãmânzi
datori clipei cu o jertfã de sânge
pândeşte cu ochii încinşi
momentul sfâşierii
prin omãt
rãstignit
vânãtor
sau vânat
împletesc cu durere
când pãcat când înalt
