E un alb ireal peste tot, vine iarna!
Ingeri de gheata, prin munti suna goarna
Se aud urland vijelii, dezlegate din cer,
Si corbii anunta, naparaznicul ger.
Fantasme de nori, plutesc peste sate,
Se rotesc desprinse de trup, frunzele
moarte,
Hohoteste-n hornuri, un vaier de iele,
Si juramintele false, pier odata cu ele.
Noaptea aceasta, va-ngheta si visul,
Peste tot si toate, se va-ntinde ninsul,
Urlete de lupi, stransi in haite sure,
Au sa-mi prade dorul, ochilor padure.
Va veni potopul de zapezi inalte,
Soaptele iubirii, vor sfarsi departe,
Smulse din saruturi-crengi fara tulpina,
Ratacite-n noapte, cautand lumina.
Viscolit, fara putere, nu pot sa infrunt
furtuna,
Uite, iarna mea din suflet si cu ce-a de-
afara-s una,
Pun la cale sa-mi inghete, amintirea ta din
vara,
Vom sfarsi-n doua troiene si-om fi impreuna
iara...
|