Am obosit si te intreb Stapane,
Cat drum mi-ai harazit ca sa strabat?
Mai am in traista un coltuc de paine
Si doinele, pe care le-am cantat.
Mai am si fluierul cu mine, Imparate,
Cioplit din soc sub umbra de malin
In care-am plans iubirile uitate
Si pe cei dragi, mutati in tintirim.
Si langa fluier, frunza nedoinita
Pe care nu stiu inca, cu-i s-o las
Cand am sa zac sub floarea ne-nflorita
Cadelnitat de-un ultim bun ramas.
Sa nu ma judeci aspru Tata Sfant,
Ca am ucis iubiri abia-ncepute,
Ca nu mi-a fost viata numai cant
Si iar iubesc, cu tamplele carunte.
Sunt obosit si azi iti cer iertare,
Simt vantul toamnei rece si pustiu,
Fa-mi drum mai lin spre marea mea plecare
Si-aprinde-o stea, sa stiu unde sa viu...