Moto: Moartea se ispaseste traind!
(G. Ungaretti)
Toti postmodernistii au ambitia de a reinventa poezia. Deci,
necunoscutul. De a inspecta invizibilul, de a asculta
neauzitul. Tudor Neacsu scrie parca ascuns in ochiul unei
femei. Dezordinea sacrului ii deseneaza spiritul, ca in
umbrele chinezesti. Incantati, cand zidul se prabuseste, il
lasam sa-si continue umbrirea pe inimile noastre, una peste
alta, una langa alta: un alt fel de zid.
Victor Cilinca: "E o poezie neasteptata, cu exprimari noi. Din
fiecare text se poate reduce, fara a pacatui, pasaje intregi.
Ma impresioneaza tocmai latura postmodernista, pe care, de
obicei, nu o accept".
Panait Capatana: "Un poet care vine cu pluta, care scrie pe
pluta, nu departe de biserica si tintirim. Nu ma dezamageste,
chiar daca n-a venit niciodata cu o saramura".
Ion Zimbru: "Cand eram mai tanar si la trup murdar, ma duceam
la o proto/tipa in Barlad, cu ghiocei in buzunar, cu o vioara
din patru in patru ani si cu poezie intotdeauna. N-a ramas
decat poezia. Cam aceasta atmosfera imi sugereaza textele lui
Tudor. Trebuie strunite putin, trebuie micsorata distanta de
la dinti la praf, de la stana la lup, de la Nistru pan' la
Tisa".
Dimitrie Lupu: "Este foarte mult impresionism in texte,
argotisme selectate cu impact, cu intentie. Se vede stilul
poetilor germani din ultimul val. Lui Tudor ii apartine
optiunea de a trece spre muzica decadentei, dar intr-o formula
nobila, artistica. Sub toate sintagmele avem o estetica anume,
care ascunde o mare tristete. Tot ce a citit constituie un
singur poem, dar fragmentat. Miscarea intre eul poetic si
obiectele care populeaza campul devine simbiotica".
Ion Avram: "Autorul are un simt bine stapanit al inefabilului,
o fire sensibila, exteriorizata in scris. Scrie curajos, dar
neglijent in unele zone ale textului. Expresiile argotice mi
se par nepotrivite, intrucat atmosfera are o anumita
gravitate. Este talentat, dar nu consecvent".
Carmen Racovita: "Poeme grafitti in priza directa, un fel de
jurnal autentic, asezat intre texte fals narative. O viziune
aproape virtuala a lumii personale. Forme aparent organizate,
care se topesc precum ceasurile lui Salvador Dali. Prospetime,
culoare puternica, indrazneala, usoara incifrare, tonalitate
plebee, vers plebeean".
Ioan A. Toderita: "Limbaj al contrastelor estetice,
spatializare reusita prin binaritate. Autorul descrie
evenimentele trairii sentimentale participand cu neincredere,
cu indoiala. Poeme scrise cu manie si durere, suferind uneori
de amplitudini care le pot descompune. Scuturand continutul de
sublinieri excesive in peisajul reusit metaforic, i-ar
permanentiza mesajul poetic in cuvant temeinic marturisit".
"Eram pe deplin incarcat/ de la dinti pana la prastie/ parghie
si suflet/ de la biserica la tintirim/ de la betiile pe care
le trageam cu ciresii din curte/ pana la dragostea desarta/
purtata in buzunarul camasii/ amestecata cu tutun/ intre Pasti
si Craciun".
Astazi, la ora 17 si jumatate, in sediul redactiei "Viata
libera", Victor Cilinca ne va spune ce gust au ingerii. Lasati
orice speranta... ca nu va fi asa!
Luminita Mihai
