- De ce, şi geanta e finã?… Cãrţile rãmân
aici. Acum, puteţi da bir cu fugiţii,
domnule Flava! mai zise Erin şi se rãsuci
spre tufiş.
Narcis examinã neliniştit gardul, apoi, pe
Erin şi alese cu o schimonosire a feţei. Îl
placã pe moşier ca la rugby; acesta pierdu
borselina, în cãdere, dar o recuperã
înaintea nemuritorului şi asemeni unui
ştrengar, îşi introduse geanta sub el ca
Narcis sã nu mai poatã ajunge la ea prea
curând.
Nemuritorul avu o exclamaţie de protest şi
începu sã tragã de om ca sã-l dea deoparte
de pe cãrţi. Însa acesta se lipise de
pãmânt ca un vierme.
- Aţi înebunit?… urlã Narcis. Da-ţi drumul
la geantã!
- Vã recomand sã încetaţi! fãcu el,
exasperat, prinzându-se de nişte tulpini de
brusture. Cãrţile râmân la mine!
Cuprins de înfrigurare, Narcis tãbãrî
asupra lui, îl apucã de pãr, îl smuci de
cap, dar nu izbuti nimic prin aceasta; omul
se zbãtea, mârâind, dar nu se clintea din
loc.
- Terminaţi sau o sã vã parã rãu! urlã el.
Turbat de obraznicia impostorului, Erin se
rãsuci ca sã-l loveascã, dar n-avu rãgaz,
cãci nemuritorul îi înlãnţui gâtlejul ca
într-o menghinã, timp în care fãrã pic de
menajament, îşi vârî mâna stângã sub
toracele omului, bâjbâind dupã geantã.
La un moment dat, Erin se opri din
zvârcolire; nemuritorul se înfiorã subit la
gândul cã din întreaga afacere se putea
alege cu un cadavru, aşa cã slãbi iute
strânsoarea şi îl întoarse cu faţa spre el.
Drept mulţumire, primi un pumn zdravãn,
apoi moşierul îl îmbrânci şi se ridicã cu
borseta în mâini.
Narcis scoase un ţipãt de surprizã şi-şi
pipãi hainele; negãsind ce cãuta, se opri
locului, zgâindu-se la moşier. Fãcu o
grimasã de ciudã şi trase de sub el o altã
borselinã, ce-l împungea în spate. Dãdu s-o
azvarle, lehãmesit, dar imediat zãri ceva
anapoda pe suprafaţa genţii, lucru ce-l
contrarie peste mãsurã.
Atunci se holbã la Erin, cu o uimire
amuzantã şi tãcu, punând geanta la loc.
- Poftiţi sacoşa domniei voastre! fãcu
Erin, aruncându-i în ochi borseta goalã. (
Narcis se apãrã de proiectil, râzând. ) Vãd
cã aţi omorî pentru ea, atâta minte aveţi!…
Plecaţi acum şi voi uita tot.
Narcis îi rãspunse sardonic. Proptindu-se
într-o mânã pentru a se scula de jos, vãzu
ca din întâmplare cã omul are tãlpile
goale, cãci coborâse doar în papuci, pe
care-i rãtãcise în toiul încãierãrii.
şi mai vazu ceva care-l uimi peste mãsurã:
o ranã cicatrizatã pe glezna stângã a
omului.
Îl privi cu nedumerire. Erin bãgã de seamã
şi se uitã şi el la picior; fãcu o grimasã,
dupã care trase de cracul pantalonului ca
sã acopere urma. Îşi gãsi papucii şi-i
încãlţã la repezealã.
În tot acest interval, Narcis îl studie cu
ferocitate.
- Interesant, n-am ce spune… Bag de seamã
cã înafara calitãţilor pe care vi le-am
descoperit, mai aveţi şi altele cu care n-
aveţi a vã lãuda. Degeaba vã feriţi de
mine, domnule de Worshend, eu sunt as în
aceastã chestiune…
- Nu înţeleg ce vreţi sã spuneţi… murmurã
Erin, fãcând câţiva paşi îndãrãt. Nu mã
feresc, chiar nu înţeleg, adãugã el cu
sinceritate.
Narcis cugetã o secundã şi zâmbi cu
indulgenţã.
- ştiţi ceva?… Vã cred.
Erin avu o clipã de stânjenealã. Dar nu
ţinu mult, în momentul urmãtor, încerca
fiecare volum în parte ca sã vadã dacã sunt
cele bune; graţie tensiunii, deschidea
cãrţile foarte uşor, aşa cum fãcuse şi
Rufio.
- Cam asta ar fii… zise el, oftând, apoi se
întoarse spre tufiş.
- ştiţi cum v-aţi rãnit? întrebã Narcis,
precipitându-se în spatele lui.
Erin tresãri. Când se întoarse, era palid
ca o coalã de hârtie.
- N-nu… murmurã el cu buzele-i lipsite de
sânge.
- Vã puteţi încrede în mine, şopti
nemuritorul.
- Bine, mai spuse Erin şi-şi pierdu
cunoştiinţa, pentru a doua oarã in acea
noapte.
Narcis îl prinse repede în braţe.
- Ei, aşa pãţeşti când n-ai grijã de tine!
îl mustrã pe adormit. Învaţã de la mine,
amice; sunt zile când nici nu mãnânc, doar
sã nu nimeresc la antipozi, sã ajung sã
ucid… şi-mi pare mie cã asta ţi-ar prinde
bine acuma, dar n-ai s-o faci!… Sunt
perfect convins cã n-ai s-o faci…
Îi cercetã pulsul.
- Stelianos trebuie sã ştie toatã tãrãşenia
asta. Iar dacã n-o ştie, nu-i nimic, îl fac
pe farmazon arşice şi tot aflu! Sper numai
sã se întâmple asta cât mai curând…
