-Sufletul tau de noapte, Eara, canta-n
armonie. Canta asemenea harpei care, acum, e
ascunsa intr-un munte. Intr-un munte uitat de
noi.
-Raul de foc a inghetat vazandu-ti al tau
chip de zi zambind.
-Vantul se scalda intr-un rau de foc
iar gratiile norilor se topesc... pe cand
eu ma gandesc, la tine, Eara.
-Soarele ingheata, luna in vis se preface.
Intr-un vis de rai. De rai uitat in paginile
calme ale bucuriei.
-Praful, brusc, scutura frunzele timide-n
zbor. In zbor spre valea abrupta a sperantei.
(O sa contopesc aceste fragmente si, desigur,
o sa mai adaug, alte fragmente.)
(probabil am sa inversez anumite cuvinte sa
trimit un anumit sentiment cititorului.)
- Intr-o zi am sa termin aceast text-poetic:
"Eara", maine.
