Autor:	Parnia Lavinia Alexandra ( lavi-la-vie ) - [ UMOR ]
Titlu:	Basmarghiolii

- Aţi trecut graniţa? - Da! - Pasmarghiol şi Pasmarghioala ... Comunicaţi urgent ce-aţi gãsit în teritoriu şi interceptaţi-le convorbirile telefonice! - Bzzz, Cjjj ... ţţţţ ... Hrrrr ... OK! - Zbzzzz ... brrrr ... Crrrr ... ţrrrr ... OK! ... De îndatã ce trecurã graniţa şi cei doi spioni, nişte români pârliţi plecaţi de mult de-acasã şi îmbogãţiţi peste noapte prin â€�ţcele” ţãri strãine, nu mai pricepeau nimic. Începurã sã urmãreascã îndeaproape activitatea â€�ţfraţilor” lor românaşi tot sperând sã gãseascã ceva care sã-i împiedice pe aceştia din urmã sã intre în â€�ţUE”! ... Spionii erau perplecşi. Comisia externã primea detalii din cele mai stranii ... - Tot poporul pare militarizat. Nimic nu mai e cum am lãsat pânã sã plecãm din ţarã ... Au un soi de pantaloni albaştri şi tunici, decoloraţi de atâta purtat. Unii sunt tare jerpeliţi sãracii ... umblã cu pantalonii zdrenţuiţi, rupţi, aproape de locuri ruşinoase ... Poate cã munca lor e atât de grea încât li se rup hainele în aşa hal ... şi hainele astea albastre ca nişte uniforme le poartã toţi şi femeile şi bãrbaţii şi tinerii şi copiii de la vreo doi ani în sus! - Cei din comisie se înnegurarã repetând îngroziţi şi copiii? Da! Ca în bancul cu bunica: toatã lumea! Chiar şi copiii cei mai mici. Onoraţilor consilieri li se fãcu pielea gãinii ... - Interceptaţi-le convorbirile telefonice! Pasmarghiol şi Pasmarghioala, cei doi spioni care au speriat â€�ţUE”-ul rãspunserã. Nu înţelegem, vorbesc o limba strãinã, mult diferitã de cea pe care o ştiam şi ce e mai rãu, nu e tradusã nicãieri, de nici un dicţionar. Probabil cã vorbesc codificat (â€�ţnaşpa”, â€�ţmarfã” â€�ţcanci”, â€�ţvax” şi alte asemenea) dar n-am priceput la ce se referã. Dintre ei în fiecare judeţ vorbesc vreo câţiva la telefon. Credem cã ãştia sunt capii, adicã şefii lor cã au case mari, mai ceva ca ale noastre şi maşini de lux ultimul rãcnet. Comisia externã întrebã: Şi ceilalţi? Ceilalţi aproape cã nu vorbesc de loc una douã cei auzi: â€�ţn-am credit ... am minute”. Nu pricepem nimic! Sunt daţi naibii. Îşi dau â€�ţBIP” ziua şi noaptea, tot timpul. Dar ce înseamnã â€�ţbipul” întrebarã curioşi bãrbaţii importanţi din comisia externã. â€�ţBipul” ziserã Pasmarghiol şi Pasmarghioala auzind din întâmplare cântecul formaţiei O-ZONE înseamnã cã sunt voinici! Îl ascultã toţi cu cãşti la urechi sau fãrã parcã ar fi imnul lor. Îl cântã tot timpul ... şi imnul lor e aşa: â€�ţÎţi dau bip şi sunt voinic Dar sã ştii nu-ţi ce nimic Dacã vrei ... (Vino, vino) sã mã iei ...” cam aşa ceva ... * Comisia externã era din ce în ce mai îngrozitã. Li se fãcu fricã de-a binelea. Pe cine or fi chemând sã vinã sã-i ia de-şi spun unul altuia: Îţi dau BIP şi sunt voinic? ... Extraordinar. Or fi oare extratereeştrii? le bâzâii în creier un gând rebel ... Preşedintele comisiei întreabã dar ce mãnâncã? Pasmarghiol şi Pasmarghioala rãspunserã spãşiţi: nu par sã mãnânce! şi toţi sunt traşi la faţã ... Pãi ziserã nedumeriţi ... magazinele sunt pline de alimente dar nu intrã în ele decât din când în când câte un rãtãcit ... şi doar în douã zile pe lunã, golesc magazinele cumpãrând coşuri întregi cu mâncare ... În restul timpului mãnâncã nişte ... nu mai ştim cum le spune ... nişte gãuri mari cu margine subţire de cocã şi zic tot timpul cã-şi ung maţele sã nu rugineascã ... şi folosesc nişte cutii cu vaselinã ce-i zice Rama. Dar pe vremea noastrã rama era ceva ce se punea pe pereţi cu o pozã, ca tablou. â€�ţRAMA” Gândi un înţelept din comisia externã ãsta parcã era un zeu ... şi stãpânit de acest gând şi nefiind împãcat cu ideile ce-i venirã mai devreme în minte, cu extratereştrii întrebã: Se uitã-n sus? - Pasmarghiolii rãspunserã aproape în cor: merg mai tot timpul cu capul în pãmânt de parcã ar fi pierdut ceva. Dar la rãstimpuri când au câte-o problemã câte-un necaz se uitã în sus şi fac nişte semne ciudate cu mâna, dar nu ştim ce înseamnã, parcã şi-ar mãsura trunchiul. Şi cei mai mulţi umblã cu nişte paie aprinse în gurã şi scot fum şi-şi zic: sã nu se strice ... iar copiii cântã chiar şi pe strãzi cu nişte capace la urechi: â€�ţMi-e foame de bani, mie foame de bani ... bani ... bani ... baniiii!” Şi fac nişte gesturi tare ciudate ... ca un ritual. Comisia externã era mai mult decât îngrozitã ... Înţelepţii repetau: Sã-şi ungã maţele, sã nu rugineascã ... Or fi vreo specie nouã, vreo încrucişare de extratereştri ... â€�ţîşi mãsoarã trunchiul” Or fi vrând sã vadã dacã au standardele cerute? Dar sã mãnânce bani??? Urmãriţi-le copiii. Cei proşti, cei deştepţi, cretini, nebuni, toţi!!! Pasmarghiol şi Pasmarghioala erau într-o mare dilemã. Cãutarã întâi copii cu probleme. Şi aflarã: Autiştii conform noilor descoperiri din strãinãtate erau de fapt consideraţi genii. Învãţau extrem de repede ceea ce-i interesa. Nebunii, ciudaţi din cale afarã fãceau înmulţiri cu jdemii de cifre fãrã nici un calculator. Scoteau radicali, puteri, şi alte chestii dintr-astea ... matematiceşti, şi pânã şi medicii erau îngroziţi de genialitatea lor. Dacã vedeau lucruri â€�ţnevãzute” acestea existau cu adevãrat şi nebunii erau de fapt â€�ţparanormali”. Le spuserã celor din comisia externã ... iar aceştia rãmãseserã, pur şi simplu fãrã grai ... - Am înţeles! Urmãriţi-le copiii supradotaţi. Cei cu premii internaţionale la olimpiade şi alte concursuri. Vedeţi cu cine şi ce vorbesc, învãţaţi-le limba. Pasmarghiolii fãcurã ce fuseserã sfãtuiţi cã doar de-aia luau un sac de bani. Raport Cãtre comisia externã â€�ţUE”. Cei care câştigã la olimpiade şi concursuri internaţionale, care pleacã cu burse în strãinãtate sunt cei mai slab pregãtiţi dintre ei. Îşi zic unul altuia â€�ţBãi retardatule ”! Bãi cretinule! Bãi handicapatule! Bãi blegule! Comisia externã concluzionã dupã o muţenie de nedescris! Auziţi, celor cãrora le dau voie sã iasã din ţarã sunt cei mai proşti! Vã daţi seama, pe ceilalţi îi protejeazã. Nu-i scot în afarã! În comisia externã era rumoare generalã ... Pasmarghiolii înfriguraţi mai scriserã alt raport cãtre comisia externã â€�ţUE”. Învaţã toatã viaţa, scriu de la un an şi sunt la facultãţi pânã mor. Cei mai mulţi plãtesc bani grei ca sã înveţe, se împrumutã în bãnci cu dobânzi mari. Comisia externã surprinsã peste mãsurã întrebã: Şi dupã ce terminã lucreazã ca specialişti, nu? Pasmarghiolii rãspunserã şi ei la fel de nedumeriţi. Nu, fac altã facultate şi alta. Pânã mor. Şi doar câţiva ajung specialişti dar nu la ei ci la noi. Comisia externã conchise dupã dezbateri îndelungate. Vã daţi seama cât sunt de pregãtiţi? În comisia europeanã era rumoare generalã ... Dar Pasmarghiolii venirã cu altã concluzie şi mai şi ... Puştimea de liceu e aşa dotatã încât sparge codurile â€�ţNATO”! - Aţi auzit? - Dar care sunt cei mai deştepţi? - Credem cã cei de vreo doi ani! - Cum??? Pãi pãrinţii le spun â€�ţDeşteptul lui tata, deştept ...! Sau deşteapta mamei, deşteaptã ...!” - Şi ce fac? de le zic pãrinţii aşa? Pasmarghiol spune repezit! Am vãzut noi la o grãdiniţã ... vreo câţiva aruncau mobile pe geam şi ziceau: - Mamã, ce deştept sunt! - Ba eu sunt şi mai deştept, Ba eu! Ba eu! Şi pe urmã se luau la trântã ca maimuţele! Şi apoi? reluarã cei din comisia externã ... Apoi dupã ce s-au sãturat de tras de pãr, de pãruialã şi trântã îşi iau telefoanele de afarã. - Şiii? întrebarã înţelepţii din comisie, din ce în ce mai curioşi ... Şi, le bagã aşa cum sunt în gurã. Apoi vin educatoarele şi-i ceartã cã se murdãresc, nu cã mãnâncã ... telefoane Interzisã complet comisia externã concluzionã: O fi vreo nouã descoperire. - Verificaţi-le transporturile, navele, aeriene, rutiere, feroviare ... tot. Pasmarghiolii trimiserã raport, din nou comisiei externe. Avioanele cele mai bune se prãbuşesc. Trenurile cele mai performante deraiazã, maşinile super se ciocnesc, vapoarele cele mai bune se scufundã ... Nu pricepem nimic! - Credem cã şi-au schimbat sistemul de valori ca sã ne inducã în eroare ... Aerul la ei e deosebit. Când alburiu, când cenuşiu, când vineţiu ... Comisia externã â€�ţUE” - Au capul mare? - Pasmarghiolii rãspunserã aproape în cor: - Da, şi în parlament, în birouri, ghişee, facultãţi, şcoli, grãdiniţe şi acasã toţi îşi ţin capul într-o mânã, sau cel mai adesea în ambele, de greu ce le e. - Verificaţi sistemul de încãlzire, apã ... gaze ... - Pasmarghiol şi Pasmarghioala rãspunserã: Nu consumã mai nimic. Apã, nici n-ai zice cã se spalã. Credem cã doar se şterg, sã nu rugineascã! - Sã nu rugineascã? - Da! Vorbeau ieri pe stradã douã fetiţe ce-şi ziceau ca la desene Cip şi Dale şi-şi arãtau una alteia mâinile ... â€�ţCe-ţi arãţi buloanele”. - Gazele sunt doar pentru musafiri, de gãtit, mai puţin ...! - Spitalele gem de bolnavi, dar bolile lor trec uşor cu aspirine şi antinevralgice ... - De ce se îmbolnãvesc mai des întrebã comisia â€�ţUE”? - De cap rãspunserã Pasmarghiolii ... - Probabil de deştepţi ce sunt li se încurcã fişele sau fac vreun scurtcircuit. De bani ce ne puteţi spune? - Credem cã au o valoare inversã decât la noi. Cei cu cifrele mari, cu multe zerouri au valori foarte mici! - Cum, cã parcã nu era aşa! - Pãi cei cu bani foarte puţini nu se plâng, şi-şi plãtesc şi la timp datoriile, pe când cei cu salarii mari sunt mai tot timpul datori ... - Dar patronii, directorii despre ei ce ne spuneţi ...? - Cum spuneam sistemul lor de valori este invers decât al nostru: repetenţii, corijenţii, cei mai slabi pregãtiţi dintre ei ajung de regulã în posturi de conducere: patroni, directori ... ceilalţi duc tot greul, au 5 - 6 joburi şi abia au timp sã mai respire, şi sã-şi mai adune copiii de pe drumuri. - Hotãrât lucru conchise comisia externã, ãştia chiar au protecţie. Sã-i primim mai repede în UE cã de-şi dau seama cât sunt de grozavi vecinii, prietenii şi cunoscuţii lor, ni-i iau din faţa ochilor ca la alba-neagra şi nu-i mai vedem în veci ...! Pasmarghiol = Şarlatan Basmarghiol = Foarte isteţ, şiret, deştept (vezi, B.P. Haşdeu)

Nr

Comentarii

Comentatori

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]