Antagonicele gânduri, aplecate-ntr-o parte,
Brodând adânc prin ale vieţii zimţuri
Cad fals pe pagini hãmesite
De veghe-n faţa unor lumi uitate.
Episodice versuri, epistole-ntoarse
Ferecate în gânduri, departe, în suflet,
Gingaşe flori graviteazã în mine
Haiduc printre fiare, haotic în rânduri.
Intrat adânc, ascuns sub maluri,
Jandarm al unei lumi cãzute
Lepãd din fracuri croite cu sânge
Modele pictate pe pânzele arse.
Nebun, printre sloiuri lucid marinar,
Observator al astei lumi întoarse,
Par rãtãcit printr-atâtea orori
Rãmase mocnind în rug de uitare.
Salonul de bal e astãzi prea plin,
Ştergându-şi trecutul cu frunze de laur,
Tâlharii ascunşi printre fire de caier
Ţanţoşi privesc dinspre râuri de zoaie.
Ucigaşii de vise umblã senin,
Vidanje umplând printre putrede site,
Zadarnic oprind în zvâcniri de deconturi
Alfabetice gânduri într-o lume întoarsã...
-A-
Antagonicele gânduri,
Azvârlite la-ntâmplare
Au cules de printre rânduri
Aste clipe de visare.
Adormite idealuri
Ale unei lumi întoarse
Au avut ca şi finaluri
Amãrui şi proaste farse.
Arabescuri în cuvinte,
Aritmetici inventate
Au cuprins a lumii minte
Aplecând-o într-o parte.
Azvârlite din visare,
Antagonicele rânduri
Au cules din întâmplare
Amãrui şi triste gânduri.
-B-
Birjar spre-a lumii arãtare,
Boscorodind a mele simţuri
Bineţe dau cãtre visare
Brodând prin ale vieţii zimţuri.
Beteag prin lumea descompusã,
Boldând orice idee vagã,
Barez o viaţã prea supusã
Bãgatã adânc într-o desagã.
Bulgãrii albi, de îngheţate vremuri
Bãltesc acum printre noroaie,
Bãgând adânc în sânu-mi tremuri
Barate implacabil de gunoaie.
Brodând prin ale mele simţuri
Bineţe dau cãtre visare
Boscorodind a lumii zimţuri
Birjar spre-a lumii arãtare.
-C-
Caractere obosite
Ce se-nlãnţuie şirag,
Cad pe pagini hãmesite
Ca în vraja unui mag.
Cu durerea sa, poetul,
Cel ce ia a lumii tarã
Cautã-n zadar sonetul
Ce se-ascunde într-o doarã.
Cãpetenii efemere
Colcãind prin lumea nudã
Chiţãie într-o durere
Ca-n poeme sã-i audã.
Cucerindu-şi a sa muzã
Cântul i se-ndepãrteazã,
Culegând a morţii slavã
Clipa lumii o vegheazã.
-D-
Duminici albe cu pãrinţii
Demult în suflet s-au ascuns,
Dureri şi patimi ale minţii
Departe-n timp s-au dus în plâns.
De veghe-n faţa unor cruci uitate,
Duc gândul la un strop de searã,
Din neguri, suflete pictate
Deapãnã trist o existenţã amarã.
Efigii prea pline
Evocãri de faţadã
Ermetice scrieri
Entropie-n bravadã.
Ecumenice gesturi
Epistole-ntoarse
Eden pierdut
Emblematice farse.
Embolii ale lumii
Echilibre depline
Erezii renãscute
Efemere destine.
-F-
Ferecat în gânduri, departe, în suflet,
Frustrat de a vieţii grandoare imberbã,
Fecund arunc lumii, din slovã, un urlet,
Funebru acord printre frunze de jerbã.
Fanfaroni epatanţi printre false valori,
Femeiuşti de duzinã împãnate strident
Fascineazã în grupuri de albe palori
Fremãtând de dorinţa strigatã ardent.
Filantropice gesturi aruncate-n emfazã,
Fabuloase donaţii - de iertare dorite
Fug spre bordeie, la ceas de amiazã,
Fictive-mpãcãri de prin conturi zãrite.
Frustrat de a vieţii grandoare de jerbã,
Fecund arunc lumii, din slovã, un suflet,
Funebru acord într-o lume imberbã
Ferecat printre gânduri se zbate un urlet...
-G-
Gunoaiele lumii
Gonesc printre laturi,
Grohãind mai sinistru
Guralive mici sfaturi.
Ganguri mizere,
Gãunoase destine,
Gãleţi cu lãturi
Graviteazã în mine.
Gingaşe flori,
Gânduri sub tâmple,
Game divine
Groapa le umple...
-H-
Hambarele lumii de mult s-au golit,
Hrãpãreţele guri bãlãcindu-se-n noapte,
Hangiţele pline, cu pasul smolit
Hlizindu-se-absent la o mare de şoapte.
Hiene la pândã din umbrele terne
Hãituiesc prin savane o lume-nsetatã,
Hohotind de plãcerea vânãrii eterne
Hecatomba se naşte în sânge pictatã.
Haiduc printre fiare, haotic în gânduri,
Holbându-mi privirea pieziş cãtre voi,
Haznale-ale sorţii vãrsate în rânduri
Hulesc un destin printre spirite moi.
-I-
Idioţii lumii se înmulţesc în valuri
Idempotându-se în generaţii.
Intraţi adânc, ascunşi sub maluri
Irup adesea absurde peroraţii.
Idei ascunse-n ţesuturi adipoase
Icnesc spre lumea fremãtândã,
Ieşite greu din vorbe siropoase
Isterizeazã viaţa - adesea prea imundã.
Identice feţe-n emanarea de gânduri,
Ibovnici în conturi depuse discret,
Inspirã adesea, citind printre rânduri,
Invidii ascunse-ntr-un mare secret.
-J-
Jandarm al unei lumi cãzute
Jertfesc o mare de suflete pictate,
Jucându-mã cu-ades’ pierdute
Jaloane triste dintre vieţi furate.
Jumãtãţi absurde din vagul întreg,
Jurãminte întoarse în simetrii aparte
Jubileazã-ntr-o lume pe care-o reneg,
Jelind triste vremuri rãmase departe.
-L-
Lepãdãturi în fracuri croite din sânge,
Limbuţi printre coruri de guri astupate
Latrã strident cãtre-o lume ce plânge
Lespezi eterne pe visuri furate.
Lachei în case de bancnote,
Lianţi de guşi în conturi grase
Laic declamã în ascuţite note
Lucide incantaţii cãtre icoane arse.
Legume stricate din nopţi de dorinţã,
Libidinoşi ieşind din iatacuri
Lasciv ne îndrumã spre dreapta fiinţã,
Lacrimi stropind negrele fracuri.
-M-
Matematici inventate pentru conturi ascunse
Malaxeazã etern într-un ungher uitat
Majorate dobânzi de prin cãi nepãtrunse,
Mãsluite convenţii cu un zeu blestemat.
Maeştri de-o viaţã în furturi subtile,
Mârşavi tenori într-un cor de hârtii
Malefic, pe viaţã pun lungi apostile,
Macabre înscrisuri de cioturi pustii.
Maculate destine nãscute din falsuri,
Meandreazã concepţii în lumile-ntoarse
Mâzgãlind cu noroi în târziile ceasuri
Modele pictate pe pânzele arse.
-N-
Nebunul – lucid marinar printre sloiuri,
Navigând în deriva luminii spectrale,
Nãluci de uscaturi zãreşte în roiuri
Nãscute stelar din explozii teatrale.
Neclintit la timonã, aplecat înspre sine,
Nãvãleşte prin gânduri într-o lume apusã
Nemilos, criticând rãsucite destine
Negre erori dintr-o viaţã opusã.
Naufragiul durerii în iertarea divinã,
Negoţul lãuntric din pãcatul primar
Nãvoade aruncã-n mintea-i prea plinã
Nebunul – prin sloiuri lucid marinar.
-O-
Ospãţul lumii de-abia a început,
Ofrande aşteptând cuminţi la coadã.
Omidele se-nşiruie tãcut,
Obişnuite larve-ntr-o viaţã de faţadã.
Obedienţi servili ai noii generaţii
Obscen se-nfruptã din bucate-alese,
Oculte forţe pregãtesc iar raţii,
Octante triste cãzute de pe mese.
Odrasle din trecute vremuri
Omagiazã noi şi noi dictate,
Oligarhii ce nasc în tremuri
Oblice feţe cu humã pictate.
Observator al astei lumi întoarse,
Ocean de gânduri şi insule pierdute,
Ocara-mi strigã de prin buze arse
Obsesii triste dintre vieţi cãzute.
-P-
Picturi obosite
Plâng înspre zare,
Pe pereţi înşirate
Poposind în uitare.
Peisaje solare,
Pasteluri cu flori
Par rãtãcite
Printre-atâtea orori.
Privitori obosiţi
Paşii înşirã,
Poposind într-o doarã
Pasaje admirã.
-R-
Renunţ la lupta cu voi,
Rãpciugi de vremuri mizere,
Ruguri se sting în suflete moi
Revãrsate de lacrimi stinghere.
Revolta din mine demult a plecat
Rugându-mã-n van pentru a voastrã iertare,
Resentimente ce-adânc s-au surpat
Rãmân mocnite în rug de uitare.
-S-
Salonul de bal e astãzi prea plin,
Sunete albe se pierd printre şoapte,
Siropoase priviri cad pe umeri, deplin,
Sacadate suflãri se viseazã în noapte.
Sacrificii-n plãceri, iruperi de patimi
Sãbii aruncã-n dispute mortale,
Serioase intenţii jurate cu lacrimi
Sanatoriile-umplu în decepţii fatale.
Sacadate suflãri acum urlã în noapte
Siropoase trãiri în desişul prea plin,
Sunete negre ieşite din şoapte
Salonul de bal a fost astãzi deplin.
-Ş-
Şacali, în scumpe limuzine
Şed fãrã vreun amar regret,
Şomând prea multele uzine
Ştirbite-n marele secret.
Şperţari la adãpost de legi
Şuier-adânc intenţii necurate,
Şahişti printre fãrãdelegi,
Şireţi în lumi demult furate.
Şlehte de burţi, mereu hãmesite,
Şunci astupate cu lanţuri de aur
Şarjeazã-n destine, mereu oropsite
Ştergându-şi trecutul cu frunze de laur.
-T-
Tabele şi taxe ne definesc în viaţã
Tributuri aduse orgiei de fire,
Transpoziţii-ntr-o lume cu vis de paiaţã
Triste-amãgiri în torent de pieire.
Trofee imunde cu-arginţi cumpãrate
Tãinuie viduri de patimi şi vise,
Tainice târguri de celebritate
Tropãie-ascuns prin sordide culise.
Tomberoane de vip-uri se varsã în aer,
Triumfuri de-o clipã se zbenguie-amar,
Tâlharii ascunşi printre fire de caier
Tronuri viseazã lovind în amnar.
-Ţ-
Ţintuit etern între vremi şi noroaie,
Ţãranul român înfige-n zadar
Ţãruşi de liman pentru râuri de zoaie
Ţâşnite din vraja unui hotar.
Ţanţoş, se uitã spre vremi, din noroaie,
Ţipându-şi durerea de veacuri rãmasã,
Ţâncii sortiţi sã înfrunte gunoaie
Ţopãie trist, departe, acasã...
-U-
Ucigaşii de vise
Umblã senin,
Umili de faţadã
Umpluţi cu venin.
Ucenici printre conturi,
Umbre de suflet,
Utopii în grandori
Urnesc a lor cuget.
Urând tot ce este,
Urme proscrise
Ursesc plini de patimi
Ucigaşii de vise.
-V-
Vânãtori de ocazii şi de false onoruri
Vegeteazã prin colţuri, aşteptând adormiţi,
Viermuiţi printre vintre, viseazã la sporuri
Vandabile mãrfuri din târgul de minţi.
Vacante poziţii, valori rãsturnate,
Vetuste metehne din vremi revenite
Vibreazã într-înşii speranţe turnate,
Vidanje se umplu prin putrede site.
Vagabonzii veniţi de prin timpuri apuse
Vegheazã atent la nimicul deplin,
Voluptoşi printre lumi final descompuse,
Viguroşi din paharul sorbit de prea plin.
Vânzãtori de ocazii şi de false onoruri,
Vagabonzii veniţi de prin timpuri apuse
Viermuiţi printre vintre, viseazã în coruri
Voluptoşi şi stupizi printre lumi nepãtrunse.
-Z-
Zumzetul lumii ne-astupã auzul,
Zãngãnind fals în armonici funebre,
Zoaiele ei ne împroaşcã şi vãzul,
Zugrãvindu-ne faţa-n sinistre tenebre.
Zdrenţe venite din timpuri apuse
Zguduie viaţa cu fade concepţii,
Zbârciuri de suflet, demult descompuse
Zadarnic se zbat, aruncând doar decepţii.
Zerouri nãscute în vieţi şi conace
Zãvor pun pe oameni din hulpave conturi,
Zãbrele adânci peste-o lume ce tace
Zadarnic opritã-n zvâcniri de deconturi.
-Cba...-
Alfabetice rânduri într-o lume întoarsã
Zadarnic oprind în zvâcniri de deconturi,
Vidanje umplând printre putrede site,
Ucigaşii de vise umblã tot mai senin.
Ţanţoşi privesc dinspre râuri de zoaie,
Tâlharii ascunşi printre fire de caier
Ştergându-şi trecutul cu frunze de laur,
Salonul de bal e astãzi prea plin.
Rãmas fumegând în rug de uitare,
Par rãtãcit printr-atâtea orori,
Observator al lumii întoarse,
Nebun, printre sloiuri lucid marinar.
Modele pictate pe pânzele arse
Lepãd din fracuri croite cu sânge,
Jandarm al unei lumi cãzute
Intrat adânc, ascuns sub maluri.
Haiduc printre fiare, haotic în rânduri,
Gingaşe flori graviteazã în mine
Ferecate în gânduri, departe, în suflet,
Episodice versuri, dureri reîntoarse.
De veghe-n faţa unor lumi uitate
Cad printre pagini hãmesite,
Brodând adânc prin ale vieţii-mi zimţuri
Antagonice-n parte, aplecatele gânduri...
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Uneori viata pare mizerabila...
Dar si atunci merita traita!...
