De grija altora mereu pandind la colturi,
Hiene de oras si necrofagi de blocuri,
Muriti de griji din barfe si multe
neimpliniri,
Invidii din prostie si simple amagiri...
Mai omorati o fiinta cu mintile pierdute,
Caci nu sant suflete ca voi in veci vandute,
Mai rele decat serpii atat de inveninati,
Inchizitori damnati nicicand sa fiti
salvati...
Sapati in van morminte pandind nelinistiti,
S-alunece in ele acei oameni smintiti,
Caci santeti acei ingeri de Dumnezeu
pierduti,
In abisul etern atat de decazuti...
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
suna putin a blestem poezia ta dar sa stii ca in fond ai dreptate.
